Frumoasa din padure adormita!!!

Invitatia castigata a fost o foarte frumoasa surpriza asa ca ... in secunda doi dupa ce am aflat am si gasit persoana perfecta care sa ma insoteasca. Ale, cine altcineva, doar de la ea am aflat de concurs!!! Nu a fost primul balet la care am asistat asa ca eram deja obisnuita cu tot ce implica un asemenea eveniment!!! Spectacolul din seara asta m-a surprins prin costumele superbe, culorile incantatoare, muzica fascinanta, decorul perfect dar mai ales prin pasiunea cu care balerinii au tinut o sala intreaga cu sufletul la gura pana la finalul reprezentatiei! Il recomand tuturor iubitorilor de arta si frumos!

Balet

Ghici cine a castigat o invitatie de doua persoane la balet pentru maine?!!! ME ME ME!!! Cine vrea sa vina? By hte way... e "Frumoasa din padure adormita!!!"

Intrebare?

Acum mult mult timp mi-am link-uit facebook-ul de blog... sau invers ... are cineva idee cum sa "repar" chestia asta? Sa nu imi mai apara toate postarile pe facebook? Merci anticipat pentru raspunsuri?!

A venit primavara!

E martie (deja)! Doamne cât de repede trece timpul...
E primăvară (cel puţin pe hârtie, sau ... în calendar ;;)). Prima impresie când am ieşit din casă în 1 martie: "Hey ... care-i faza cu fulgii aştia?" (noroc că au fost foarte puţini, oricum nu aveau ce căuta în peisaj).
Martţişoare, ghiocei, zambile ... tot ce şi-ar putea dorii vreo fată/femeie! Acum nu mai trebuie decât să aşteptăm căldura!
Să aveţi o primăvară super!!!
Kissssssss

Normal morning!???

Vineri: 25.02.2011 ora 06.50 sună telefonul!!! TREZIREAAAAAA
E vineri yey!!!!!!!!!!!! În doar câteva ore vine weekendul... abia aştept. Azi ies cu fetele la un suc după muncă... ce bine, n-am mai povestit "live" de ceva timp! Sper să fie o zi uşoară, n-are cum să nu fie şi totuşi... există oameni care ţin neaparat să îmi strice ziua încă de la primele ore!
În drum spre birou dimineaţa vin parţial cu maşina şi restul pe jos/cu autobuzul sau cu vreun taxi. Azi dimineaţă iarna s-a hotărât că nu vrea sub nici o formă să plece şi a zis că ar fi cazul să ne mai arate odată cât de frumos e când ninge fără oprire cu fulgi mari ca-n poveşti aşa că mersul pe jos cam ieşea din calcul. Aşa că trebuia să aleg intre autobuz sau taxi, "căutare rapidă" prin gânduri "Yeap... mai am un bilet de autobuz în portofel" trec strada şi mă îndrept rapid spre staţie, scanez împrejurările... clar... autobuzul meu a trecut, nici o problemă vine altul (îl văd din depărtare cum se apropie)... nu mă duce chiar până peste drum de birou dar tot mai scurtez din drum. Zăpadă peste tot, nici măcar un centimetru liber sub "paravanul" din staţie... ce bine că totuşi autobuz se apropie. Urc, mă scutur de zăpadă şi încep să scotocesc prin genată după portofel, wow îl găsesc din prima (nu se prea întâmplă aşa ceva), îmi dau gluga jos, dau să scot biletul şi din spatele meu un "domn" (subliniez ghilimelele) începe să comenteze:
"Dl.": Doar acum vă faceţi biletul!?
Eu: Acum am urcat!
"Dl.": Îl compostaţi numai pentru că ne-aţi văzut pe noi.
Eu: (Observ uşile autobuzul care abia acum se închid) Nici măcar nu v-am observat.
"Dl.": E, nu ne-aţi observat? Dacă nu ne vedeaţi nici nu vă făceaţi biletul!
Eu: Domnule eu acum am urcat mi-am scos biletul din portofel şi acum îl compostez!
"Dl.": Trebuia să îl aveţi pregătit dinainte să urcaţi!
Eu: A, şi să stau cu el în mână aşteptând autobuzul pe ninsoare!?
"Dl.": Mai şi comentaţi acum?
Eu: Mi se pare normal să comentez din moment ce sunt aici legal, cu un bilet compostat şi dumneavoastră mă acuzaţi aiurea!
"Dl.": Mai vedem noi... mâine dimineaţă! (nici măcar nu s-a întors să îmi verifice/rupă biletul.)
Eu abia mă pot abţine să nu îi râd în faţă, sper "domnule" să mă aşteptaţi mâine dimineaţă în autobuzul 17! Dacă nu ajung chiar la prima oră, vă rog să insistaţi şi să vă plimbaţi liniştit cu autobuzul toată ziua, nu de alta dar ... sâmbăta mă trezesc mai târziu!
Cât de idiot poţi să fi? Acuma sincer... eu abia urcasem, nici măcar nu se închiseseră uşile autobuzului... afară ningea la greu, dar adevărul e că eu am greşit ... trebuia să stau cu biletul în mână de când am ieşit din casă... nu care cumva să pierd vreo secundă în autobuz scotocind prin geantă după el!

Off topic! Vine primăvara! Anul acesta mai târziu decât de obicei mi-a "şoptit" mie cineva că o să ajungă la noi doar din 10 nu din 1 martie!
Have fun people!!!

Later edit! No meeting with the girls after all... aparently it's not all that important to remember for some people!

Gaiţele...

Not what I expected! Propoziţia asta descrie cel mai bine spectacolul de aseară. Credeam că e comedie, mmm e... şi nu prea, de fapt e un fel de "tragi-comedie". Mă aşteptam să fie o grămadă de "ţaţe" pe scenă care să dea din gură non-stop ... aproximativ aşa a fost. Autorul le-a făcut ... ghiciţi cum... o da - oltence :-D (putea să mai insiste pe accent).
Actorii şi-au făcut treaba şi au ţinut publicul conectat toate cele "aproximativ" 150 de minute (da... chiar două ore jumate') n-am ce comenta din punctul ăsta de vedere. Piesa a fost foarte reuşită.
Ceea ce nu mi-a plăcut sub nici o formă şi lucru care nu s-a mai întâmplat până acum la nici un spectacol la care am fost la Teatru Radu Stanca... "organizatorii" au vândut mai multe bilete decât capacitatea sălii. Da, am înţeles, era un spectacol aşteptat de publicul sibian, lumea era nerăbdătoare să urmărească prestaţia actorilor dar să stai două ore jumate' înghesuit (două persoane pe un scaun sau o persoană chinuită între scaune) nu mi se pare normal, unu la mână... nu prea ai cum să fi atent şi să urmăreşti spectacolul aşa cum ar trebui şi ... mai deranjezi şi lumea din spate care nu are cum să urmărească spectacolol din cauza ta.
Ce să mai zic de "puştanii" de liceu care la fiecare replică ce li se părea lor mai "ciudată" începeau cu chicotelile şi râsetele.
Da "hai ţaţo" că până la urmă tot a ieşit bine şi ne-am mai "culturalizat" puţin ;;)

2011!!!

Another year has gone by... cum ar zice melodia!
Un an plin de tot ce imi doream si tot ce nu imi doream, ce sa-i faci, nu poti sa fi tot timpul cu zambetul pe buze...
Un inceput promitator, plin de chef si voie buna, cateva persoane dragi langa mine, cateva persoane dragi prin telefon, cateva mesaje trimise mai mult sau mai putin din obligatie si am intrat in 2010... o primavara fara noutati... o vara cu noi descoperiri, un concediu superb, o noua tara bifata dintro lista mult prea lunga pentru vremurile astea, mare, soare, timp liber, o vila superba, o plaja "intepatoare", peisaje care iti iau respiratia, vapoare... multe vapoare, plimbari nesfarsite, noi locuri pe care abia astept sa le revad (cine stie cand se va mai intampla si asta).....

Apoi au venit certurile, persoane pe care speram sa le am aproape si care credem ca ma cunosc si-au schimbat brusc parerea, au dat in stanga si in dreapta cu insultele si au plecat ... nu ar fi nimic asta... parerile se schimba la loc... insultele se uita si se iarta... dar comportamenul schimbat ... inca persista!
Nu credeam ca cineva se poate schimba atat de mult, de multe ori am incercat sa imi propun si eu anunmite "chestii" la cumpana dintre ani ... majoritatea nu s-au adeverit... sau cel putin s-au modificat pana cand au fost puse in practica. Se pare insa ca sunt anumiti oameni care realizeaza ce si-au propus. "Good or bad, I said it, I'm doing it!"
Oh well.... fiecare cu ideile lui.

Tu ai fost inca acolo, ma stangi inca de mana, ma faci in continuare sa zambesc si imi arati lumea din noi si noi perspective!
Familia e ok, job-ul... the same, vremea capricioasa ... prea frig uneori, prea cald alteori, zapada "plus, minus 2.5%".
Ce mi-a lipsit... pai... uneori, cineva care doar sa inteleaga si sa asculte, alteori o ploaie zdravana de vara, o adiere de vant, mai multa zapada si... evident mai mult timp liber!
Ce mi-a placut... de tine, toate plecarile din sibiu, sarbatorile de iarna, orice minut in care m-am oprit, am privit cerul si nu m-am gandit la nimic, noul meu telefon, uneori lumea, inghetata, capsunile, mersul la sala (obositor dar relaxant), Grey's Anatomy, Gosip evident ... si multe altele...
Ce vreau sa iau cu mine in noul an... doar amintiri placute! Ce a fost a fost acum e "punct si de la capat".
"Citatul" favorit al anului: "Ask most people what they want in their life and the answer is simple: To be happy! Maybe it's this expectacion thing, the waiting to be happy that keeps us from getting there!"

PS Fara diacritice :-( ... calculatorul meu drag nu ma prea iubeste azi... nu vrea sa ma asculte deloc
PSS "It's never too late" ptr. cei care o sa sara imediat cu gura si o sa urle ca postarea asta trebuia sa fie scrisa acum cateva saptamani ;;)

La teatru...

De data asta a fost vorba despre "O noapte furtunoasă", o comedie...
Aveam nevoie de aşa ceva, o porţie zdravănă de râs, nişte actori care ştiu ce înseamnă spectacolul şi care pentru asta trăiesc (de actorii din jurul meu m-am cam săturat şi îi cunosc deja prea bine, încep chiar să le anticipez "scenariile" and it's not fun anymore).
"Ameninţată" telefonic m-am îndreptat spre agenţia teatrală şi am luat bilete la spectacolul care mi s-a părut cel mai interesant. Am mai văzut "O noapte furtunoasă", am citit şi cartea dar... sub nici o formă nu aveam de gând să merg la vreo tragedie sau ceva de genul... aşa că joi, ora 19.00, Teatrul Radu stanca, rândul G, locul 13 a fost rezervat pentru mine!
Sala era aproape plină, unul sau doi cunoscuţi, 19.05 ... luminile stinse, telefoanele pe silent ... şi piesa a început.
Spectacolul a durat aproximativ 2 ore, 2 ore de zâmbete, 2 ore de râs, 2 ore de relaxare!
După 75% din spectacol am fost scoşi pentru 2 minute din paginile lui Caragiale şi unul dintre actori ne-a amintit că "dragul" nostru guvern consideră că atât este de ajuns şi că singurul lucru care îi face să continue este respectul faţă de public! Interesantă metodă de protest, oare doctorul opreşte şi el operaţia la 75%, trezeşte pacientul şi îl întreabă dacă este mulţumit?
A fost o seară culturală foarte interesantă! Următoarea piesă sper să fie tot o comedie ;;)
Kissssssssssss

Walking in the rain

Ieri m-am plimbat prin ploaie... ştiu, nu e tocmai anotimpul potrivit pentru o asemenea activitate... dar dacă nu avem zăpadă improvizăm şi ne descurcăm cu ce este.
Ieri a plouat toata ziua, o veme mohorâtă, numai bună de stat în casă în faţa sobei/şemineului/caloriferului... dar trebuia să ajung cumva şi acasă... autobuzul e prea deprimant la ora 4 după masa ... plin de oameni cu feţe îngândurate, triste... aşa că de cele mai multe ori prefer să merg acasă pe jos... ce dacă plouă, m-am înarmat cu o umbrelă şi... hai la drum!
E uimitor cât de multe gânduri îţi trec prin minte într-o plimbare de aproximativ o oră... aşa îţi poţi aminti că încă te mai poţi bucura de micile detalii pe care nu le-ai fi observat în viteza cu care ne trăim viaţa mai nou.... o melodie pe care o auzi trecând pe lângă un magazin, căsuţele din târgul de crăciun pline cu bunătăţi, un zâmbet primit de la un străin, chiar şi un şofer care spre deosebire de mulţi alţii opreşte şi îţi acordă prioritate pe trecerea de pietoni îţi poate aduce bucuria pe chip...
Ar trebui să ne simplificăm cât mai mult viaţa şi să nu mai încercăm tot timpul să o înţelegem... ci să o luăm aşa cum e!!!
PS ... remember... a long time ago you promised me a dans in the rain!!! I haven't forgotten yet...

Blogmeet!!!

People... lumea de pe blogurile din Sibiu se adună la o poveste!!! Cine vine?
Remember!!! deseara in Suporter!!!

???

Toamnă... iarnă... primăvară?
Vremea asta nebună îmi dă bătăi de cap... nu mai ştiu ce urmează!
Afară e frig... dar se încălzeste repede, acum plouă, peste câteva ore iese soarele şi copacii înmuguresc... vine primăvara!
Cum să vină primăvara?!!!??? E noiembrie... e IARNĂ băi!!!
Mai e o săptămână şi suntem în decembrie... (offfff, a mai trecut un an...) dar... e şi o veste bună... mai e puţin şi vin SĂRBĂTORILE!!! Abia aştept! E perioada mea mea preferată a anului ;;)

The new "Oldies" ;;)

Yeap...
chiar dacă au trecut deja 4 săptămâni de când s-a deschis, abia weekend-ul ăsta am reuşit să ajung şi eu ;;).
Interesantă noua locaţie, dar nu cred că o să mai ajungă vreodată clubul să "semene" cu Oldies+ul nostru vechi... de la început...
Noua locaţie are şi plusuri şi minusuri... o să încep cu lucrurile pozitive...
* păi, ar fi în primul rând locaţia - e în centru, ceea ce e foarte bine (nu mai trebuie să bătem atâta drum până în ştand),
* distracţie - cât cuprinde
* decorul - tablourile sunt super tari - cred că jumătate din timpul petrecut acolo am stat cu ochii pe pereţi să încerc să recunosc fiecare personaj în parte ;;),
* mesele - imi place foarte mult că nu sunt canapele... sunt doar mese, mai mici sau mai mari care ocupă mult mai puţin loc decât dacă ar fi fost plasate canapele sau fotolii pe oriunde,
* lumea - fără fitze şi fără priviri supărătoare (aici includ şi barmanii care s-au înmulţit şi iau comenzile mult mai rpd),
* taxa de intrare - lipsă (cel puţin acum sâmbătă când am fost noi),
* spaţiul - mult mai mare decât primul Oldie, chiar şi decât al doilea (cu toate astea ... e încă insuficient),
* "transport" spre casă - taxi-urile stau la coadă încă de la 1 până dimineaţa târziu,
* muzica - e şi un DJ acum,
* concerte live - big plus here ;;).
Ca şi minusuri ar fi:
* locuri de parcare - lipsă - e înghesuială mare pe straduţele înguste din centru,
* mese - multe şi înghesuite ceea ce face ca spaţiul pentru dans să fie prea puţin,
* scena - prea înaltâ şi ... pe post de ring de dans - mult prea mică,
* aerisire - stau cam prost cu aerisirea, e mult fum de ţigară,
Cam astea ar fi ...
Abia aştept să îl "vizităm" din nou!!!

??? Just asking...

Intrebare: Ce faci atunci cand un prieten/o prietena iti cere un sfat?
Raspuns: Incerci sa il ajuti cum poti mai bine...
Intrebare: Ce faci daca prietenu/prietena nu iti asculta sfaturile?
Raspuns: Ii repeti ce ai spus prima data si speri ca de data asta asculta...
Intrebare: Ce faci daca totusi... insista?
Raspuns: Il/O lasi sa hotarasca el/ea ce e mai bine si nu te mai bagi...
Intrebare: Ce faci cand iti spune ca nu trebuia sa ii spui nimic?
Raspuns: Astepti sa te insulte si... iti cauti alti prieteni :-D

PS. 1. Viata e plina de situatii neasteptate, de oameni ipocriti si de mincinosi ...
2. Nu astept raspunsuri... le-am primit deja.

La teatru...

Da,
a început iar stagiunea de teatru în sibiu... şi da!... după lungi aşteptări am ajuns la o nouă piesă de teatru! De data asta a fost vorba de "Felii"!
Este o piesă foarte frumoasă care merită văzută. Un "one man show"... cum s-ar zice, de fapt în cazul acesta "one woman show" interpretat de Ofelia Popi. Am văzut nenumărate piese de teatru în care această actriţă îşi lasă sufletul pe scenă. O interpretare superbă. Felul cum trece de la un personaj la altul te ţine cu gura căscată încă de la început şi până în cel de-al 60-lea minut al piesei.
Clar, piesa asta trebuie trecută la capitolul "Merită văzut!"

Leapsa

Mda... am văzut, mi-a plăcut... şi... dau mai departe :-D



SUNT… fericită

AŞ VREA… să vină mai repede concediul

PĂSTREZ… toate tâmpeniile posibile

MI-AŞ DORI… să pot să văd cât mai multe locuri

NU ÎMI PLACE… să fie cineva supărat/ă pe mine

MĂ TEM… că timpul trece mult prea repede

AUD… orice (de ascultat ascult mai greu)

ÎMI PARE RĂU… că nu pot să fac tot ce aş vrea să fac

ÎMI PLAC… ciocolata albă şi îngheţata de vanilie

NU SUNT… înaltă

CÂNT… tot timpul

NICIODATĂ… nu o să fiu îmbrăcată cu totul în roz

RAR… ascult ploaia

PLÂNG… atunci când eşti nedrept/nedreaptă cu mine

NU SUNT MULŢUMITĂ… dacă nu pricepi tot ce explic

NU ÎMI PLACE… să te uiţi urât la mine

SUNT CONFUZĂ… atunci când nu vreau să te ascult

AM NEVOIE… de tine

AR TREBUI… să dorm mai mult :-P

Cine are chef... be my guest!!!
Kissssssssssss

?

De ce nu îi ascultăm niciodată pe cei din jur? De ce le cerem tot timpul sfaturi dacă oricum nu intenţionăm să le urmăm? De ce crezi că ai tot timpul tu dreptate şi încerci să cauţi aprobarea celorlalţi... oricum nu te interesează părerea lor... sau ... poate că te interesează... de aceea nu vrei ca ei să te cunoască aşa cum eşti şi... sunt amunite lucruri pe care le ascunzi.
Jocul ăsta o să se termine cândva... mai mult ca sigur nu o să se termine frumos... şi tu o să suferi cel mai mult... deşi şti asta refuzi să priveşti adevărul în faţă... o sa vină ziua când nu o să mai poţi evita lucrul ăsta...
Trăieşti un vis sau o minciună? ... cât de departe vrei să mergi?

Iarna!!!

Iubesc iarna!!! Yeap... I do!!!
E frig, e nebunie pe străzi, e gheată pe şosele, trotuarele sunt nemăturate, lumea iese din casă numai dacă "trebuie", geamurile sunt îngheţate, hainele sunt de la groase spre foarte groase... exact... sunt foarte multe motive să urăşti iarna... dar mie îmi place.
Şi ce dacă trebuie să megrem cu taxiul dimineaţa... şi ce dacă maşinuţa rămâne blocată în curte printre zăpadă... şi ce dacă drumurile sunt blocate... sau în cel mai bun caz se circulă foarte greu pe ele pentru că firmele de dezăpezire sunt mereu surprinse că ninge iarna...
Îmi place pentru că totul e alb, îmi place să urmăresc fulgii de nea cum plutesc în aer aş putea să stau să îi privesc ore întregi... nu îmi place frigul dar sunt dispusă să îl îndur pentru o plimbare printre nămeţi, pentru o tură cu sacul la Pălti, pentru o bulgăreală bună. Mi-e dor de cabanele alea de demult ... când abia ajungeam acolo cu "conserva" şi puteam oricând rămâne blocaţi încă vreo două zile din cauza ninsorii.
Acum ninge... şi din 5 în 5 minute mă uit pe geam... ce fain e afară... abia aştept să se termine programul şi să ies la aer!!!
Vreau la munte!!! Încă două zile şi e weekend(azi deja nu se mai pune :-P)! YEEEEEEY!!!

La multi ani 2010...

Wow... a mai trecut un an!
Nici nu ştiu cum să încep... da ştiu că nu am mai scris de mult... ştiu că ar cam fi fost cazul să mai apar şi pe aici... da ce să-i faci... sincer... nu am mai prea avut timp să scriu... şi, chiar dacă s-ar fi gasit timp... inspiraţia a fost cam pe minus în perioada asta, dar am început un nou an aşa că... HERE WE GO AGAIN!!!
Ca să fac o analiză pe scurt pentru 2009 ...
* Aş putea să spun că anul a început "normal" fără evenimente "mari"... nu cred că aveam cine ştie ce aşteptari sau planuri pe care aveam de gând să le pun în practică... sau cel puţin nu îmi mai amintesc... aşa că nu pot să spun că din acest punct de vedere sunt dezamagită.
* Vroiam un concediu... şi m-am ales cu două... unul superb... mai "relaxant"... în Italia, la Sanda, care mi-a adus amintiri super şi unul plin de energie şi distracţie la noi la mare ... în Costineşti... n-aş putea să spun care dintre ele mi-a plăcut mai mult şi nici de care dintre ele o să îmi fie mai dor.
* La job nu s-au întâmplat prea multe... doar "pe hârtie" s-au modificat unele date... nu foarte semnificative şi nici foarte interesante.
* Sfârşitul verii a mai adus nişte "prieteni" în viaţa mea şi... pe lângă ei şi o persoana foarte importantă pentru mine... care de atunci mă face să zâmbesc mai mult şi... să fiu mult mai fericită ;;) :-* ... care de atunci e lângă mine şi mă supertă aşa cum sunt :-P
* Sărbătorile... au trecut prea repede, nici nu am avut timp să mă bucur de ele, a fost frumos, dar... prea scurt... şi mă bucur că ai fost şi tu acolo!!!
* Pe lângă toate astea am avut şi trei prietene foarte bune care au stat lângă mine şi m-au suportat/consolat/enervat/bătut la cap/scos în oraş/distrat ... şi alături de care m-am simţi super!!!
Cam asta a fost... un an super, părerea mea... din care vreau să îmi amintesc doar lucrurile bune!!!
Cât despre aşteptările pentru noul an... păi... eu zic să o luăm încet şi ... să vedem ce o să fie!

Relaţii...

Un lucru e sigur ... nu putem trăi viaţa în singurătate... tot timpul avem nevoie de cineva care să ne fie alături. Când suntem mici avem nevoie de părinţi care să aibă girjă de noi şi să ne îndrume primii paşi în viaţă, de fraţi/surori cu care să ne certăm şi care să ne înveţe cum să împărţim lucrurile cu cei din jur, cum să trecem prin momentele grele, avem nevoie de prieteni care ne aduc bucurii şi de cele mai multe ori ne aduc zâmbetul pe faţă, avem nevoie chiar şi de “duşmani” fără de care viaţa ar fi mult prea plictisitoare, fără certuri, fără probleme. Părerea mea e că noi, deşi căutăm perfecţiunea, dacă am ajunge vreodată să o găsim nu am fi de acord cu ea... ne este greu să fim tot timpul fericiţi şi mai ales ne-am plictisii mult prea repede.
Avem nevoie şi de acea persoana fără de care susţinem că nu putem trăi, acea persoană care reprezintă totul pentru noi, acea persoană pentru care suntem capabili să renunţăm la orice şi pe care suntem dispuşi să o aşteptăm toata viaţa (cu anumite limite bineînţeles)... până când ajungem la concluzia că totul poate fi doar o iluzie... doar o idee fixă pe care cineva ne-a băgat-o aiurea în cap ... şi totuşi... cum adică există doar o singură persoană în toată această lume care e jumătatea mea... îţi dai seama cât de mult ar trebui să caut până când o găsesc... şi, dacă persoana asta s-a născut (să zicem) în Mozambic, sau pe o insulă undeva departe de mine... şansele ca eu să o întâlnesc scad foarte mult... păi, asta ar însemna că sunt două “jumătăţi” pe planeta asta care au şanse minime de a fi pe deplin fericite ...
Părerea mea e că... pentru fiecare în parte există mai multe persoane pe care să le considerăm “suflete pereche”, pe care putem să le iubim, alături de care putem să zâmbim în fiecare zi şi care ne face viaţa mai frumoasă cu orice privire, atingere, cuvânt...
Tot ce trebuie să facem e să zâmbim... să trăim viaţa din plin alături de persoanele dragi şi să nu regretăm niciodată trecutul nostru... pentru că tot ceea ce facem ne reprezintă... şi după cum spunea cineva mai demult... "E mai bine să regreţi ceva ce ai făcut decât ceva ce nu ai făcut!!!"
Kisssssssssssssss

E mic... foarte mic...

Oraşul ăsta în care ne ducem noi viaţa de zi cu zi mi se pare tot mai neîncăpător... e foarte foarte mic... toată lumea cunoaşte pe toată lumea ... nu mai poţi să ieşi în oraş la o plimbare fără să dai peste cel puţin 3 persoane cunoscute, sau să nu afli că x... deja îl cunoaşte pe y deşi, tu credeai că nu prea există şanse să se ştie...
Mi s-a întâmplat de foarte multe ori să îmi fie prezentată aceeaşi persoană de mai multe ori... şi nu pentru că aş fi uitat, ci pentru că ajung să îi cunosc în grupuri diferite de prieteni .
Sunt prea puţine cluburi, terase, baruri... în care să ieşim, oraşul e tot mai aglomerat, dar feţele rămân aceleaşi.
Nici nu vreau să încep cu ... restul locaţiilor de "divertisment"... dacă se poate spune aşa... avem un parc mai "hotarât", care e plin de alergători, biciclişti, persoane pe role... şi aşa mai departe care se înghesuie pe aleile mult prea înguste şi marcate total aiurea pentru atâtea activităţi... pe când în restul parcurilor ajungi dintr-un capât în altul în maxim 2 minute. Avem oraşul vechi... pe care îl redescopăr de fiecare dată când vreun prieten/prietenă vine în vizită din alt oraş, câte clădiri de admirat, două turnuri din care se poate vedea cam tot oraşul... câteva biserici, arhitectură interesantă... fiecare diferită în felul ei... zidurile cetăţii... vreo 3 muzee şi... gata... noroc cu muzeul Astra care mai salvează cât de cât situaţia... acolo chiar ai unde să te plimbi şi chiar ai ce să vezi... dacă ai o dupămasă liberă.
Dacă eşti turist oraşul ţi se pare plin de locuri interesante, ţi se pare că doar o zi sau chiar două nu ar fi de ajuns să îl vizitezi pe tot şi să îi afli toate secretele dar noi... sibienii îl ştim deja şi doar vreun festival sau vreo piesă nouă de teatru (atunci când e deschisă sesiunea de teatru) ne scoate din rutina zilnică.
Îmi place oraşul în care trăiesc... dar cred că am nevoie de câteva luni departe de el... vreau să îmi fie iar dor să mă plimb pe străduţele astea pline de istorie şi de ... lume cunoscută!!!
Kisssssssss